Super inițiativă ecologică la 3 Smoked Olives Island Festival

Dacă nu ai băut până acum apă din Dunăre, felicitări! Nu de alta, dar nu e potabilă. Vestea bună e că dacă mergi la sfârșit de iulie la 3 Smoked Olives Island Festival, o poți face pentru că organizatorii au găsit o soluție super inovatoare care îți poate ține de sete.

E vorba despre un filtru care va ține departe de mediul înconjurător tot plasticul în care este îmbuteliata apa de la bar.  Este foarte simplu, în loc să cumperi apă îmbuteliată în sticlă de plastic de la bar, plătești o singură dată la intrarea în festival și îți reumpli paharul cu apă când vrei și de câte ori vrei tu.

Propunerea m-a făcut curioasă așa că am luat oganizatorii la întrebări.

1. De unde a apărut această idee?
Este o idee mai veche. Ne gândim încă din 2013 cum să facem acest pas către un sistem de filtrare a apei Dunării, dar abia anul acesta am găsit un filtru de care să ne putem apropia ca resurse și logistică. Căutăm mereu cât mai multe soluții pentru aspectul eco al festivalului.
Este destul de greu să fii eco la un asemenea nivel și mai ales pe o insulă. Încercăm, ne străduim, iar la sfârșitul zilei aplicăm ce putem din ce ne-am propus cu gândul că anul următor vom fi și mai eco.
2. Care estimați să fie impactul asupra mediului?
Dacă aducem acest sistem de filtrare a apei, folosim cu mult mai puțin plastic. Pe baza datelor noastre de anul trecut, asta înseamnă mai puțin cu aproximativ 90kg PET (calculat pentru 1.500persoane).
3. Ați făcut un poll pentru a consulta publicul de pe Facebook. Ce spun oamenii?
Până în acest moment avem o mare majoritate care susține această idee și câteva persoane care nu sunt de acord cu costul care trebuie plătit pentru implementare. În principiu susțin și ei folosirea unui sistem de filtrare a apei, doar să fie mai ieftin. Mai așteptăm feedback din partea insularilor.
Ne dorim foarte mult să facem acest pas, dar dacă nu găsim o soluție pentru toți, suntem nevoiți să renunțăm la acest vis. Cel puțin pentru această ediție.
So, voi ce credeți?  Mie mi se pare o super idee de reciclare treaba asta și deși există voci care vorbesc de prețul investiției (9 eur/zi), mai știu și că tot ce se întâmplă pe nișa eco are nevoie de super investiții. So, it is up to you.

PLACES TO GO, PARTIES TO BE, PEOPLE TO SEE

În general nu mă prinzi acasă decât dacă am febră 40 sau am trecut să mă schimb pentru ieşirea de seară. Cum săptămâna se anunţă plină de evenimente, m-am gândit să vă spun la ce să vă aşteptaţi. Poate vă faceţi un plan sau mai multe.

11 mai

Pe 11 mai avem un mix de cultură cu topping de party.

E cea mai importanta expozite de artă din oraș și a ajuns la a 5-a ediție. E multă muncă acolo și vorbesc din interior, pentru că am fost in echipa de comunicare în 2017 și 2016. Acum o să mă bucur de privilegiul de simplu vizitator.

Am fost ieri la vernisaj. Mi se pare mai mic decât în anii precedenți, dar mai actual. Nu lipsește Brâncuși. Nu lipsește nici Ghenie și îmi place pavilionul Natural-Cultural al cărui curatoriat este realizat de Alina Şerban. Găsiți artă românească de până la jumătatea anilor ’90, care a fost adunată din peste 20 de muzee din România şi din importante colecţii private. Tot aici sunt și filmele realizate de Brâncuşi, care sunt împrumutate de la Muzeul Pompidou din Paris.

Dă-mi nişte luminiţe pe un acoperiş  şi muzică de dans şi voi fi the happiest girl in the world. Urcă-mă pe rooftop şi fă-mi party cu lasere, dj set şi percuţie live to keep the rythm of the night şi o să ştiu că am venit la un party marca the date. De 2 ani fac lunar petreceri personalizate şi au crescut deja o comunitate de aproape 10 mii de oameni. Vineri seara fac party de ziua lor. La 2 ani de the date. se anunţă o super petrecere pe rooftop la Promenada. Şi pentru prima dată au lansat un bilet caritabil. Vor dona 50% din preţ unui copil care vrea să devină artist. Ca să îşi urmeze visul. E petrecerea weekend-ului aşa că nu o rata. Bilete iei de aici.

12 mai – 13 mai

ReVino – Bucharest Wine Fair, ediția III

Am ajuns la vârsta la care beau de plăcere, așa că a început să mă intereseze mai mult calitatea decât cantitatea vinului care îmi acompaniază ieșirile în oraș. Merg sâmbătă și duminică la ReVino ca să cunosc vinurile românești de calitate. Sunt 230 la număr, nu cred că le degust chiar pe toate:) Și pentru că vreau să învăț de la experți, m-am înscris la 2 masterclass-uri dintre care unul este de spumant. Revin cu info. 😀

Târgul e organizat la Novotel ca în fiecare an și aduce în plus oportunitatea de a-ți programa o excursie la crame, dacă te pasionează turismul viticol.

13 mai

E ultima zi a Festivalului Filmului European și poți alege între 8 filme care rulează în 3 săli.

Între timp SALĂ

De pe 2 mai a început un nou challenge de 60 de zile la BODYUPGRADE. Robert Dinescu face sală pe bune, iar modelul lui de antrenament dă super rezultate.

That kind of friend

Fie e pe speed dial, fie îi știi numărul by heart. E prietenul ală (sau prietena), care te acceptă așa cum te găsești în momentul respectiv: prost de bubui (dar se acceptă că e temporar), cu nasul plin de muci și răgușit de plâns, entuziast, debordând de idei sau pur și simplu enervant până la cer și o palmă mai sus.

Pe mâneca lui (sau a ei), ți-ai șters nasul când ai suferit cel mai tare. Cu el (sau cu ea) ai ieșit la băut ca să uiți de tot, el (sau ea) te-a ținut de frunte când ai regretat tot ce ai turnat+spus+făcut la beție.

Ea (sau el) te-a primit și te-a lăsat acolo să just be. Fără întrebări. Cu uitat la film și glume despre nimic. Ea (sau el) a fost acolo pentru tine când ai sunat în creierii nopții doar pentru că ai auzit un banc bun și ai vrut să i-l spui.

Ea (sau el) e genul ală de om cu care nu te porți cu mănuși și nici el cu tine. Fiecare spune ce are de zis, verde-n față și merge mai departe. Pentru că știi că are dreptate. Pentru că îi respecți opinia, chiar dacă nu o împărtășești. Și chiar dacă nu îți convine ce are de spus, stai și asculți și ții cont de ce ai auzit.

Ea (sau el) te citește dintr-o privire. Și când e cazul să te pună la pământ, o face. Spre binele tău. Și pe urmă îți dă mâna să te ridici. Va fi acolo dacă ai grijă să rămâi și tu. In the end, toți avem that kind of friend. Și dacă suntem norocoși, avem o mână de prieteni de genul ăstă. Și dacă suntem și mai norocoși, nu îi luăm de-a gata.

Ioana Moldovan, fotojurnalist: Important este ca, atunci cand iti pui aparatul la ochi, sa fii onest

Ioana pare o tipa fragila cand o intalnesti pentru prima oara. Este extrem de calda si deschisa iar faptul ca e volubila te ajuta sa intri destul de rapid in conversatie cu ea.

Apoi iti ramane privirea la o fotografie de genul asta si iti dai seama ca ai de-a face cu un om special, extrem de curajos si tenace.

Ioana a fost pe teren in cele mai periculoase zone de conflict: la protestele din Turcia in piata Taksim,  la EuroMaidan si apoi prin intreaga Ucraina, a fost in Africa si in tabara iordaniana de refugiati de la Za’atari. Fotografiile ei spun povesti uneori dureroase, cel mai des curajoase.

Am intrebat-o despre fricile ei si mi-a spus ca cea mai mare teama nu apare efectiv pe teren, se confrunta cu ele abia dupa, in intimitatea propriei case.

Dacă poți să faci fotografii în zone de conflict, devine cumva datoria ta să mergi acolo.

Nu sunt de piatră. Cred că trebuie să învingi frica și să mergi mai departe. Frica e constructivă. Cred că te face mai atent la ce se întâmplă în jurul tău.

Fotoreportajele Ioanei apar mai mult in presa straina. Le puteti vedea pe Al Jazeera sau pe Vice. Au fost colaborari si cu RFI. Care e principala diferenta intre presa straina si cea din Romania?

Raspunsul nu e deloc o surpriza, dar creioneaza intr-un singur cuvant respectul pentru continutul quality pe care (nu) il acorda cea mai mare parte a presei din Romania.

Presa straina…plateste. Pot sa spun asta?

Ioana nu are doar fotoreportaje din zone de conflict. “Nu sunt andrenaline junkie” spune ea si dovada sta si proiectul pe care l-a inceput acum, cu portrete din cabinele actorilor care se pregatesc de spectacol.

Rolling down from 70 kg

Mi-a stat inima-n gat dupa ce a trecut cu greu de ultima bucatica de ciocolata pe care tocmai ingurgitasem. Acul cantarului si cu mine tocmai ajunseseram la un nou prag. Atingeam noi extreme si nu spun asta intr-un sens pozitiv.

M-am uitat de sus. M-am uitat din lateral. Oricat mi-as fi miscat talpile goale pe senzorul cantarului, el ramanea implacabil la fata mea deformata de atata surpriza. Incepea tot cu sh, dar nu era ce trebuia.

SAPTEZECI?!

Mi-am repetat de mai multe ori numarul, doar-doar il constientizez si fac ceva.

SAPTEZECI?!

Devenise deja un refren pe care l-am rulat in cap vreo luna. Cam atat a durat perioada de lamentare. Apoi am incercat alta metoda si le-am spus prietenilor ce limite am atins. Nu au parut atat de mirati. Pare-se ca ei erau constienti de proportiile mele mai bine decat mine. Unde eram eu in tot timpul asta? A, pai…eu munceam. De dimineata pana seara si apoi o luam de la capat.

Doar acum 2 luni am pus un mic stop, in sensul ca de 3 ori pe saptamana, moarta-coapta, m-am intors ca oaia neagra a familiei, la Robert. M-a primit, ce sa imi faca? Mi-a aratat si fisa din anii trecuti, in care ma lasase la 61,6  kilograme. Ce s-a intamplat intre timp? A, pai am lucrat.

body upgrade

Aveam 70,4 kilograme cand i-am calcat din nou pragul. 2 luni mai tarziu ma simt mai bine, s-au tonifiat muschii si am si slabit 2 kilograme. As fi putut avea rezultate mult mai bune daca tineam si o dieta, dar…cumva nu pot sa renunt la prosecco&sweets :)

Ce voiam sa spun este ca daca vrei, poti. Nu sunt exemplu de rigurizitate, nu sunt cel mai bun elev din clasa si nici cel mai obedient. Dar daca am putut sa am asemenea rezultate cu un astfel de comportament, sigur puteti si voi. E un exemplu la sala, o tipa care a slabit 10 kilograme doar intr-o editie de 2 luni. A facut insa ceva sacrificii.

Cu sau fara sacrificii (desi Robert iti va vorbi despre utilitatea unui regim sanatos), incepe o noua editie de Body UPGrade acum, pe 11 iulie. Get HOT, Stay COOL se numeste si pe mine ma veti gasi asudand intre o flotare si un exercitiu pentru brate.

Never give up

Daca vrei sa faci ceva diferit, daca vrei sa stand up for yourself  si pentru ce crezi ca iti face bine, fa un efort. Lupta. Never give up. Lupta cu orgoliile e cea mai acerba. Victoria dintr-o lupta ca asta e cea mai satisfacatoare.

Ne-am obisnuit prea mult sa fim reactivi in loc sa fim proactivi. Ne-am obisnuit prea mult sa primim fara sa dam mare lucru la schimb. Ne-am obisnuit sa cerem de la altii luna de pe cer si sa ii luam de-a gata, de parca lumea ne-ar datora ceva. Wake up! Nu merge asa. Nimeni nu datoreaza nimic, nimanui. Alegem sa o facem.

Nu poti sa bati cu piciorusul drept in zapada de pe asfalt si sa spui *vreau. vreau acum si daca nu respecti conditia mea sine qua non, atunci nu se intampla nimic.* Lasa 2016-le sa iti dea aripi sa lupti pentru ce iti doresti. E simplu de fapt: daca vrei ceva, go and get it! Never give up the fight!

 

Never give up

run-when-you-can-walk-if-you-have-to-crawl-if-you-must-just-never-give-up-239928

Daca vrei sa faci ceva diferit, daca vrei sa stand up for yourself  si pentru ce crezi ca iti face bine, fa un efort. Lupta. Never give up. Lupta cu orgoliile e cea mai acerba. Victoria dintr-o lupta ca asta e cea mai satisfacatoare.

Ne-am obisnuit prea mult sa fim reactivi in loc sa fim proactivi. Ne-am obisnuit prea mult sa primim fara sa dam mare lucru la schimb. Ne-am obisnuit sa cerem de la altii luna de pe cer si sa ii luam de-a gata, de parca lumea ne-ar datora ceva. Wake up! Nu merge asa. Nimeni nu datoreaza nimic, nimanui. Alegem sa o facem.

Nu poti sa bati cu piciorusul drept in zapada de pe asfalt si sa spui *vreau. vreau acum si daca nu respecti conditia mea sine qua non, atunci nu se intampla nimic.* Lasa 2016-le sa iti dea aripi sa lupti pentru ce iti doresti. E simplu de fapt: daca vrei ceva, go and get it! Never give up the fight!

Ce sa faci la Amsterdam in 6 ore mari si late?

tur amsterdam

Nimeni nu iti spune ca poti simti un oras strain intr-o singura zi. Nici un singur suflet de calator nu te-ar indemna sa mergi doar cateva ore pe strazile din centrul unui oras vechi. Nu pentru ca nu vrea, ci pur si simplu din cauza ca se teme ca nu vei savura spiritul orasului, ca nu ii vei surprinde esenta. Dar daca luam tocmai orele astea, cat o escala mai lunga si le folosim pentru un preview? Varianta demo, sa-i zicem!

Nu am absolut nici un contact cu tarile nordice. Niciodata nu m-a atras un peisaj pe care sa il pot admira in conditii de vant si ger si voi face doar 2 exceptii in sensul acesta: Moscova si Islanda, despre care veti auzi in curand pe Travel Selfie:)

Eram curioasa de Amsterdam totusi, ca prea era toata lumea mega incantata de vechiul regat, asa ca decis ca am nevoie de varianta demo ca sa imi iau cel putin o saptamana in care sa vizitez tot ce se poate. Da, chiar sa incerc si Heineken Experience, desi prefer sa beau vin.

Cum aveam posibilitatea unei escale prelungite cu KLM de la Frankfurt la Bucuresti, am ales sa ma opresc la Amsterdam si bine am facut. Mi-am dat seama rapid ca cele 6 ore de care dispun s-ar pierde iremediabil in muzee si mai ales la cozile din fata lor si am pus on hold Anne Frank, Van Gogh si Rijks Museum. Am preferat sa merg pe calea sigura, a turului de 3 ore al orasului, facut de cei de la Sandeman’s pe care i-am testat de 2 ori in Berlin.

De ce tur? Pentru ca creeaza o imagine cat mai completa a orasului, pentru ca te aduce alaturi de oameni din toata lumea cu care poti relationa si te asigur ca un tur free e mult mai fun decat unul platit, pentru ca ghizii sunt facuti din alt aluat si sunt super implicati in ceea ce fac.

sandeman's tour

Am verificat pe site la ce ora este turul si am vazut ca ajung fix la timp. Trenul din Schipol ajunge in Amsterdam Central Station in maximum 20 de minute si iti sugerez sa iei bilet dus-intors daca ai escala in aceeasi zi. Costa 8,95 euro – mult mai putin decat cei 80 de dolari pe care i-a platit pe taxi americanca din North Dakota cu care m-am imprietenit in tur.
Ajunsi in gara, mergi drept pana la National Monument Dam Square ca sa ii gasiti pe cei de la Sandeman si lasati-va pe mana lor. Ofera turul perfect pentru cei care nu au timp si nici nu au avut ragaz sa se documenteze.

De la ei afli cat de stransa era legatura intre prostituatele din Red District si Biserica Catolica. De la ei afli povestea primei revolte din perioada fascista cand muncitorii au oprit lucrul dupa ce au vazut modul in care erau tratati evreii. De la ei afli colturi de canal cu poveste, ce e cu arhitectura si care au fost principalele puncte de cotitura in istoria Olandei.

canale amsterdam

In acelasi timp socializezi. Am conversat cu o nemtoaica, o filipineza care se mira ca trebuie sa platesti ca sa folosesti toaleta, o nigerianca stewardesa naturalizata in State si o slovaca ce incerca sa recunoasca orasul pe care il vizitase cu 20 de ank in urma.
Atatea culturi, atat de mult clash of civilization. In 3 ore am vazut tot ce imi trebuie ca sa ma conving ca am nevoie de o saptamana in orasul asta fantastic si mi-am facut si amici noi.

Plus 10 minute de apus incredibil, chiar daca se intampla la 4:30 dupa-amiaza:)

Amsterdam

Oh, ghidul era un scotian care fusese cuplat cu o romanca, asa ca dupa un “multumesc” perfect articulat, o numaratoare de la 1….10, mi-a spus si celelalte 2 cuvinte care nu prea se cuvin pe blog. Primul e “curva”. Pe al doilea va las sa il ghiciti. Incepe cu P si e, evident, peiorativ:)

So, if interested, KLM are niste escale mai generoase de care puteti profita pentru o varianta demo a orasului pe care nu sunteti inca suta la suta convinsi ca merita sa il vedeti.

Dimineata pe racoare

De doi ani sunt fac matinalul si nu a exista zi in care sa nu injur ceasul care ma rupea din lumea viselor. Mijind ochii din taxi, inteleg insa ca as fi defecta.
Pai oamenii la 6 dimineata sunt activi ca intr-un furnicar. Unii se inghesuie la Shaorma pe Cantemir pentru micul dejun. Burp cum e shaorma la micul dejun?! Mi se intoarce stomacul pe dos doar privindu-i.

Altele fac poze la Arcul de Triumf, inhaimurate in blanuri albe de Knut.

Asa ca nu pot sa ma abtin si sa va intreb. Ce faceti la 6 dimineata, se pare ca e o intreaga lume out there, care si-a inceput deja ziua.

Dolce Gabana varianta Burqa

Nu-i asa ca nici nu va mai uitati la lenjerie cand vedeti burqa ce acopera fiecare cap ? Nu e un teaser Dolce Gabana, e dreptul la protest exercitat de Princess Hijab, cel mai ambiguu artist de stradă din Paris.

Ce face artistul/artista – inca e o incertitudine in privinta asta-  sunt opere de guerilla nikab.

Si-a numit actiunea “hijabizare” si a declansat dezbateri asupra feminismului şi a fundamentalismului. Operele ii sunt prezentate la New York si Viena.

Intotdeauna am spus ca operele stralucite se nasc din frustrari si suferinte. Princess Hijab stie sa isi exercite dreptul la protest. De ce, aflati aici.

Voi cand ati luat ultima oara atitudine pentru drepturile voastre ?