Decrepizenia vs the new comer-Live text de la master

Cu miscari haotice se agita in fata tablei albe din spatele lui. Vorbeste in fata unui grup compact care oscileaza  intre puseuri de ras cu lacrimi si pumni muscati la socul cauzat de aflarea locului in care se duc cei 26 de milioane platiti pe master.

Profesorul se clatina intr-un confort asemanator cu cel pe care si-l induc copiii strazii. Isi verifica fermoarul din cand in cand. Si vorbeste fara intrerupere de o ora. Nu are punct, virgula,semnul intrebarii,nimic.

Langa el un tanar misterios. Nimeni n-a inteles care-i e rolul pana cand s-a umplut tabla. El este purtatorul buretelui, singurul care se bucura de privilegiul de a sterge scrisul, la fel extraterestru ca cei doi din fata noastra. Am nimerit la Muppets Show.

Nu conteaza tema, nici idea. Oricum a fost uitata inainte de a fi expusa. Pe principiul pe ce platim 26 de milioane pe an – ca sa ascultam un peltic cu accent ceusist. Am serioase dubii, ma tem ca el mi-a cerut prietenia pe Facebook sub identitatea Nicu Ceausescu.

Cititi repede, fara punctuatie, alfel nu are nici un farmec :

“lumina inimii, curajul e lumina sufletului, echitatea e vocea sufletului. Confucius a fost un aristocrat, sau mai bine zis un umil functionar. Gandirea chineza s-a imbogatit de la el cu cele 9 principii ale artei guvernarii – acum le recita cu o figura Ciorbesciana si o cravata prea roz ca sa fie straight.

Revenind “ Dao –retragerea din lume, accentul pus pe interioritate pe baza de anamneza.”. Ma astept sa isi piarda suflul in curand. E mai mult o speranta.

Intre timp s-a ajuns la Scoala lui Mo-zi,citit Motz.

“M-am tot gandit o fi fost vreun navigator ratacit. Argatul nu-si face treaba cu placere. Statul are rol de arbitru. Ssssstatul este etalon, punctul de convergenta care asigura dinamica sociala.Mo-ti este primul social-democrat.” Eheheee ia sa-l intrebam pe Ponta, oare stie?

Examen tip dramoleta

Nu mai inteleg ce-a fost in capul meu cand am dat la master. Am mai avut o sansa de a renunta dupa ce am fost admisa, dar nici pe asta n-am reusit s-o valorific. Acum regret ca n-am ascultat-o pe Lamaie care mi-a transmis toate mesajele posibile, subliminale si spuse verde-n fata, orice ca sa ma faca sa ma razgandesc. Vai mie. Master am vrut, master am primit.

Cu primul examen lasat pe toamna dintr-o dorinta masochista de a fi si eu intr-un fel corigenta:) am pornit agale ieri spre sala de examen. Se prevedea a fi cel mai usor de pana acum. Sustinerea unui referat nu ar trebui sa dureze mai mult de 10 minute, ma gandeam facand un calcul in functie de ceilalti 21 de colegi aflati in aceeasi situatie.

Iata insa ca planurile de acasa nu sunt la fel cu cele de la Inalta Scoala. Decrepizenia sa, de care am mai povestit aici a ascultat cate 4 oameni pe ora. Am citit, am socializat cu colegi pe care nu-i cunoscusem pana acum si ne-am descoperit cel putin o antipatie comuna, am facut crize, am ascultat teatru radiofonic la RRA si spre ora 21 am cedat psihic.

Mare greseala pentru ca jumatate de ora mai tarziu, ajunsa in fata Decrepizeniei sale m-a bufnit rasul, o serie de hahaituri pe care cu greu mi le innabuseam. Cum poti reactiona cand dupa 4 ore batranul care ti-a prajit neuronii incepe sa-si frece gingiile cu acelasi deget cu care 2 minute mai tarziu isi numara dintii de pe placa galbena ?

Asa ca pietricele a inceput sa rada, din fericire cu el caruia ori ii paream eu foarte amuzanta, ori se gandea ca a spus ceva amuzant. Anyway, ora 22 a pus capat torturii.

Intrebarea mea acum este cum un om intre 70 si 80 de ani, care abia isi taraie cuvintele prin gura e platit sa-si terorizeze elevii? Si cum de a stat tintuit de scaun 5 ore in continuu, n-ar trebui sa sufere de prostata? sau are pampers?

Bored to death by a suicide discution

Discutiile despre sinucideri, omucideri, genocid si toate celelelate -cideri care se incadreaza la capitolul atrocitati nu ma fac defel sa fug intr-un loc nisipos si sa-mi infig capul in nisip. Dimpotriva chiar, multi observa ca sunt poate prea deschisa la astfel de subiecte.

Asa se face ca auzind ca la seminarul cel plictisitor se anunta o discutie academica despre sinucidere, am decis sa imi fac aparitia. Big mistake ! Profesorul decrepit a reusit sa transforme un dialog care se anunta prolific intr-un monolog de 2 ore jumatate in care cuvintele pluteau greu pe aripile mirosului fetid de naftalina.

Dull ! Apar diverse tipuri de reactii cand aduci vorba de astfel de subiecte macabre. Unii stramba din nas a repulsie, altii fac ochii mari si cer mai multe detalii dar nimeni, niciodata nu ar ramane impasibil.

Asa ca chapeau bas pentru dom’ profesor care a reusit sa starneasca un val de cascaturi cu discursul sau despre sinucidere. Poate ar trebui sa tina un curs de motivare pentru depresivii care simt deja lama metalica lasand urme fine pe vene. Cu siguranta nu ar mai da curs pornirii daca ar sti ca se angajeaza intr-o actiune atat de lipsita de senzationalism.