Ippon nu e Nikon !

Ca sa nu faceti ochii mari de mirare cand va loviti de cuvantul asta, lucru neindicat mai ales cand citesti stirile in jurnal si te blochezi ca nu stii daca e o greseala sau nu:P – l-am cautat prin dictionare.

Stiu ca mi-ar fi fost mai usor sa-l intreb pe Chinezu sau sa dau un search pe Sport Local, dar daca tot am doua maini si un mouse de ce sa nu caut eu pe net ?

Ce-mi veni cu ippon-u’ ? Sa va zic. E “din cauza” Alinei Dumitru una din cele mai tari in judo de la noi din tara. Tipa a castigat medalia de aur la Campionatul European de la Viena. Asta dupa ce a invins-o pe unguroaica prin metoda de mai sus, care nu e legata defel de numele aparatului de fotografiat.

Pentru ca vreau sa stiu tot ce misca, m-am uitat si eu ca fetele si am cautat ce inseamna ippon-u’ asta, de e capabil sa-ti aduca medalii de aur pe banda rulanta.

Iata ce am gasit :

IPPON: o lovitura neblocata de brat sau de picior care il pune in dificultate pe sportiv (se dezechilibreaza, il pune la sol si arbitrul trebuie sa intrerupa meciul pentru ca acesta sa-si revina), o lovitura de picior data din saritura (Mae –, Yoko –, Ushiro – , Mawashi – Tobi Geri) care isi atinge tinta, indiferent daca adversarul atinge sau nu solul

Pare complicat, dar se face in mai putin de 30 de secunde.  Eu una sunt rusinata ca desi avem campioni la judo nu se gandeste nimeni sa puna mai mult accent pe sportul asta.  Dar asa suntem noi, indolenti fata de lucrurile la care suntem buni.  Cand excelezi si nimeni nu iti acorda la tine in tara prea multa atentie, mi se pare absolut normal sa te muti intr-un loc in care esti apreciat. Asa ca nu va mai plangeti ca ne pleaca elitele ! Ce sa faca aici ?

The Power of Madonna – Glee style

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=vbi-a-W2RM8]

Saptamana asta a fost saptamana filmelor. A inceput in mare forma cu “When in Rome” pe care il puteti vedea de vineri pe ecrane, a continuat lamentabil cu Luna Verde – un film pentru care nu stiu cine a scris atat de prost teaserul-si s-a terminat apoteotic cu cel mai recent episod din Glee.

Madonna everywhere, ce mai ! Iar cantecele au fost adaptate perfect. Episodul a avut o audienta uriasa, asa ca Fox il redifuzeaza din nou saptamana asta, in loc de American Idol. De unde rezulta ca pustii din Glee canta mai bine decat ciudatii din American Idol, ma gandesc:)

Stiti de unde sa-l luati, ca sunteti mari si vaccinati, da?

“Dragoste la Roma” efecte adverse

Filmul asta vazut in premiera la invitatia Hotcity si Forum Film, da efecte adverse daca te afli in compania cui trebuie.

Asa se face ca hahaindu-ma cu singurul fruct din tagma lui care nu-mi face gura punga, sus-numita Lamaie si cu Cireasa si Tereza Varlan- gazde perfecte- am dezvoltat o noua serii de dependente si pofte de scarpinat talpa ce ma indeamna la drum.

Dar sa incepem cu ce mi-a venit la indemana. Si aici vorbesc de cantitatea industriala de nachos pe care am basculat-o sorbind cu pofta povestea de dragoste de pe ecran. Mare noroc am avut ca nu i-am varsat pe mine in timpul ce radeam in hohote la scenele funny cu cazut in gropi/lovit de stalpi/inghesuit in Vespa pe strazi americane.

Cealalta dependenta capatata are legatura directa cu sezutul. De cand m-am afundat in fotoliile primitoare din sala VIP de la AFI nici un scaun nu mai e demn de dosul meu.

La capitolul pofte una mi-a fost atzatzata cu ardoare si nu, nu e vorba despre tipul ala inalt si brunet dupa care ati salivat toate.

Neah, When in Rome mi-a facut pofta de mers pe jos in Roma, de sarit in Fontana di Trevi si de cantat Bella, ciao! in capitala Cizmei.

Asa ca m-am pus pe cautat oferte pentru Roma. Daca ne-am simtit atat de bine la film de ce nu am face-o si in haita, la Roma ?

Mai multe poze de la eveniment cand eu ma imbuibam gasiti la Nina si pe Hotcity. Enjoy!

P.S Filmul are premiera vineri pe 23 aprilie si merita vazut. La unele faze am ras de mi-am dislocat maxilarul:)

P.P.S tare ma bucur ca asa am apucat sa vorbesc si eu mai multe cu Ciupercutza pe care vroiam sa o intreb atatea, dar n-am vrut s-o agasez 🙂 sigur vor mai exista ocazii:D

Mare-i ghinionul neinspiratului

Un sibian a ajuns la spital în stare gravă după ce a băut antigel si nici nu s-a oprit la prima inghititura:)) Demonstratia mai jos :


SIBIU (MEDIAFAX) – Un bărbat din localitatea Fofeldea, judeţul Sibiu, a ajuns la spital, luni seară, în stare gravă, după ce a bătut aproximativ două sute de mililitri de antigel, confundând sticla în care se afla acesta cu sticla de ţuică, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit medicilor de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, bărbatul a ajuns la Unitatea Primiti Urgenţe şi avea o intoxicaţie acută cu antigel.

“Se pare că pacientul a consumat accidental aproximativ două sute de mililitri de antigel. Acesta a primit îngrijiri medicale şi a necesitat dializă de urgenţă pentru ca starea sa să se stabilizeze”, a declarat corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Raluca Puşcă.

Potrivit acesteia, în prezent starea pacientului este bună, dar va mai rămâne sub supraveghere medicală şi tratament de specialitate în cadrul Compartimentului Nefrologie -ATI.

Bărbatul le-a spus medicilor că a confundat sticla de antigel cu cea de ţuică, ambele fiind într-un dulap din bucătărie.

Si inca una :

Tunelul prin care au evadat nişte deţinuţi avea capătul într-un hotel. Cum numai in Mexic se putea intampla.


CIUDAT DE MEXICO (MEDIAFAX) – Opt deţinuţi au evadat, luni, dintr-o închisoare din apropierea Mexicului printr-un tunel care avea capătul într-un hotel în renovare, au anunţat autorităţile locale citate de AFP.

“Opt deţinuţi au evadat în zori, printr-un tunel care conducea la un hotel din apropiere, care este în renovare”, precizează Agenţia de Securitate a statului Mexic, într-un comunicat.

Reprezentanţii instituţiei nu exclud ca prizonierii să fi beneficiat de ajutor din exterior pentru a săpa tunel, având în vedere molozul descoperit în hotel.

Evadaţii, condamnaţi pentru delicte de la furt la omucidere, sunt consideraţi destul de periculoşi, potrivit autorităţilor.

Salonul din autobuz

Spitalul ambulant 335 isi culege pacientii din statii. Care mai bolnav la cap, care mai cu probleme de asudita cronica – toti se imbulzesc in salonul prevazut doar cu scaune, cam ca in reclama aia cu licitatia din spital.

Numai ca aici nu se liciteaza cu bani, nici cu bilete de RATB – care apropos urmeaza sa fie inlocuite cu niste cartele, dupa cum m-a informat o doamna de la casa de bilete.

Ne miscam haotic in mirosul infernal de salon in care glandele sudoripare ale unora inhiba secretiile salivare ale altor cativa prost-inspirati care s-au gandit sa infulece o shaworma pe drum.

Miroase ca la spital, cu exceptia spirtului, dar asteptam cat de curand un alcoolic falit. Sigur nu ne va dezamagi.

Ne agatam cu disperare de barele din salon la care suntem conectati ca la copacelul cu perfuzii. Broboane de sudoare ni se tarasc pe frunte cu raceala unui melc. Ne-au trecut deja in sectia de boli psihice si ne leganam in stanga si in dreapta in ritmul cersetorului care ingaima un “mamelor din toata lumea”.

Ma uit in jur, nu vad nici o mama. Doar controlori, care-s ciuma, nu muma. Cel putin asa imi apar mie prin ceata alburie ce mi se lasa pe creier din cauza vocii stridente care urla langa mine la telefon.

“Hai, fataaaa ! Seriooos ?” spune ea cu burtile care i se revarsa pe sub centura care abia mai face asaltului de grasimi saturate. Meshele ii zboara in curentul de langa fereastra direct in fata mea, setate pe mod asfixiere.

O doamna in halat alb se indreapta catre mine, sau are un palton. Am un vertij…noroc ca sunt in salon si nu in bus. Sau era invers si ar trebui sa ma ingrijorez. Cui ii dau spaga doctorului sau controlorului ?

Ce ai face daca te-ai trezi cu Putin la tejghea?

De fapt prima intrebare este daca doar mie mi se pare ca suna aiurea titlul asta :

“Vladimir Putin a efectuat o vizită-surpriză la o farmacie, pentru a verifica preţul medicamentelor”.

In asteptarea raspunsului, imi imaginez cu o placere sadica ce fata a facut farmacistul cand s-a trezit luat la intrebari de tatuc.

Contextul il gasiti mai jos.

MURMANSK, RUSIA (MEDIAFAX) – Premierul rus, Vladimir Putin, a efectuat sâmbătă o vizită-surpriză la o farmacie, în timpul unei deplasări în oraşul Murmansk, unde a verificat o listă cu medicamente vitale şi preţul maxim pentru acestea, relatează agenţia Itar-Tass, în pagina online.

Putin i-a cerut şoferului său să oprească în drum la cea mai apropiată farmacie, după ce a vizitat o fabrică de procesare a peştelui. El i-a cerut farmacistului să-i arate o listă cu medicamentele vitale şi preţul maxim al acestora.

“Clienţii dumneavoastră se plâng? Respectaţi prevederile iniţiativei privind medicamentele vitale?”, l-a întrebat premierul pe farmacist.

Premierul rus i-a cerut farmacistului, care a precizat nu are astfel de vizitatori în fiecare zi, să găsească un medicament pe listă. Medicamentul figura pe listă la preţul de 267 de ruble (circa şapte euro). În acea farmacie, medicamentul era vândut la 212 ruble (circa 5 euro).

Putin i-a întrebat pe clienţii farmaciei ce cred despre preţurile medicamentelor. “La farmaciile municipale din oraş sunt chiar mai ieftine”, a spus unul dintre clienţi.

“Am verificat doar lista de medicamente vitale şi preţurile din această farmacie sunt mai mici decât cele de pe listă. Este bine că se vând şi mai ieftin”, a spus premierul rus, aflat într-o farmacie din reţeaua “36,6”, care a primit asistenţă financiară din partea Guvernului.

Castelul de nisip

Ma simt ca intr-un castel de nisip care trepideaza din toate particulele sticloase sub pasii apasati ai celor iesiti la plimbare pe plaja. Numai ca in loc de pasi castelul meu se naruie sub cuvinte. Fraze intregi sau doar onomatopee misterioase cu intelesuri duble sau multiple. Propozitii pudrate cu praf de gelozie, sau nerabdare si presiune in functie de gurile care le dau glas.

Simt ca ne pierdem incet, cu incetineala cu care se scurge nisipul printre degetele usor rasfirate. Si nisipul esti tu. Nu-mi ramane decat sa peticesc cu apa sarata firidele subrede si sa sper ca vor tine pana la flux.

Intre timp voi chema soarele sa dogoreasca asupra castelului si sa il faca mai tare ca piatra de rau in calea apelor involburate. Si apoi ne-om lua un costum de scafandru si-om vedea unde ne duce valul.

Big 25

imi ridic usor spranceana, analizez ridul de expresie care-mi uneste nasul de frunte, trec o mana prin par – automatism menit sa-mi ofere confort. Trag adanc aer in piept si zambesc larg. This is it! Big 25 here I come.

Niciodata n-am avut varsta cantecelor la moda in anul respectiv. Cand urlau Voltaj din toti ranunchii “ca la douazeci deeee aaaaani” aveam 19 si ceva mai multi bani decat in cantec.

Cand fredonam frenetic pe plaja in Vama “Am doar 18 ani” majoratul se profila intr-un viitor indepartat.

Presimt ca nici anul asta, marcat de onorabilul sfert de secol care mi se rotunjeste astazi in jurul corpului ca un colac de salvare, nu o sa am ce canta.

But it’s ok. A treia incercare era de obicei cea reusita.

De acum se schimba optica. Ajung in sectiunea fetelor trecute. De 25 de ani:) care isi spun varsta chicotind scazand vreo 2-3 ani, in functie de cum le ajuta mansarda si fatada.

Nu cred totusi ca ma voi conforma. Intotdeauna am fost cea mai mica din grup. Imi imaginez cum voi atrage oprobriul grupului daca in urmatorii 5 ani  voi ramane la 25, in timp ce ele, doamnele vor incerca sa-si ascunda cu greu cei cu pana la 10 ani traiti inaintea mea.

Pana acum am trait mai mult sau mai putin dupa regulile celorlati. 25 e punctul de cotitura. Am invatat ca ceaiul e mai bun daca stii sa strecori si o picatura de rom. Am invatat ca in dragostea nu trebuie sa iei totul de-a gata daca vrei sa tina. Si mai mult, am invatat ca trebuie sa iti fixezi cu grija prioritatile si sa lupti pentru ele pana la capat.

Ce-i mai bun, acum urmeaza:)

25 here I come! Ready, steady, go !

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=IfnaARu5Ra0]